Fără doar și poate, mersul la muzeu se numără printre cele mai educative activități pentru un copil care are vârsta potrivită pentru a înțelege unde se află și de ce este acolo.
Plecând de la rolul esențial al unei instituții muzeale, de a ,,comunică și expune, în scopul cunoașterii,, și dorind să pună în valoare funcția educativă a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, proiectul ,,DESCOPERĂ, ÎNVAŢĂ, JOACĂ-TE!.
Proiectul cultural finanțat de AFCN a reunit clasa I B de la Liceul Teoretic “Gelu Voievod” Gilău, clasa I și clasa a IV-a de la Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de auz din Cluj-Napoca și clasa a III-a de la Școala Generală ,,Ioan Bob” din Cluj-Napoca.
Proiectul a fost structurat pe mai multe etape, fiecare propunând o temă, prin care micuții au fost familiarizați cu universul rural tradițional, cu gospodăria țărănească, cu anexele sale, cu mobilierul și textile care înfrumusețau odăile de odinioară. S-a pus accent pe modul cumpătat prin care țăranul utiliza resursele naturale, urmărindu-se sensibilizarea copiilor față de natură.
Prima activitate, “O fereastră deschisă, spre casa bunicilor!” s-a desfășurat în octombrie anul trecut și a inclus: prezentarea unei gospodării țărănești din Transilvania
A doua activitate, Să ”descifrăm” mesajele costumului popular s-a derulat în luna aprilie 2017. În cadrul atelierului copiii s-au familiarizat cu costumul tradiȚional femeiesc și bărbătesc din diferite zone ale Transilvaniei, precum și cu îndeletnicirile prin care femeile făureau aceste costume (tors, ţesut, cusut etc.).. Activitatea a inclus: prezentarea elementelor costumului popular din Transilvania cu ajutorul unor exponate și a tehnologiei digitale; confecționarea unor păpuși cu costume populare din zona Maramureş, Mocănimea Arieșului și Secuime; confecționarea de brâie tricolore cu ajutorul tăblițelor de țesut tradiționale; evocarea unor basme și povestiri prevăzute și în programa școlară, prin comunicare verbală și prin utilizarea limbajului dactil și al pantomimei.
Următoarea activitate, ”Cu traista, pe coclauri!”, s-a desfășurat în Parcul Etnografic Romulus Vuia. În cadrul acestui atelier copiii au fost familiarizați cu mediul înconjurător și cu flora spontană pe care o oferă natura (plante medicinale, plante aromatice, plante tinctoriale etc.). S-a pus accentul pe legătura dintre om și natură, pe multiplele modalități de utilizare a acestora în gospodăria tradițională. Activitatea a inclus: identificarea, colectarea în trăistuțe individuale și explicarea cu ajutorul tehnologiei moderne a utilității acestor plante în diverse domenii ale vieții tradiționale. S-a acordat o atenție deosebită obținerii din plantele colectate a celor trei culori care se regăsesc în drapelul României, simbol fundamental care a însoțit evenimentele Marii Uniri. Activitatea s-a încheiat cu organizarea unei întreceri care urmărește identificarea olfactivă a plantelor și stabilirea domeniilor de utilizare a acestora, cu ajutorul unor planșe și imagini.
Activitatea din finalul proiectului s-a numit ”La şezătoare!”.În cadrul acestui atelier s-a recreat atmosfera specifică unei șezători tradiționale. Activitatea a inclus: despănușatul și desfăcatul porumbului, expunerea unor povestiri.S-a făcut o incursiune în timp prin intermediul unor relatări istorice adaptate vârstei participanților, privind evenimentele care au însoțit Marea Unire, prin comunicare verbală și prin utilizarea limbajului dactil și al pantomimei. Acest atelier a avut rolul de a întări conștiința identității naționale a fiecărui participant.
Proiectul căruia i-am dedicat un an, ne-a adus o experiență deosebit de frumoasă și am descoperit oameni dedicați muncii lor. Mulțumesc celor care s-au implicat după cum urmează: Șerdan-Orga Daniela, Mezei Daniela, Micu Cristian, Vegh Eva , Toader Daniela, Troșan Laura și Totszegi Tekla. Obiectivul principal al echipei a fost stimularea interesului copiilor față de valorile autentice.
Înv. Boțan Marilena-Crina