Competenţă teritorială : sediul primăriei locului de domiciliu/reşedinţă al unuia dintre viitorii soţi, sau la un sediu destinat acestui scop.
Cu aprobarea primarului se poate încheia căsătoria şi în afara sediului primăriei.
Prin excepţie căsătoria se poate încheia la o altă primărie decât cea în a cărei rază teritorială au domiciliu sau reşedinţa viitorii soţi, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria.
Căsătoria se încheie în termen de 11 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.
- Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la sediul primăriei unde urmează a se încheia căsătoria
În cazul în care unul dintre viitorii soţi nu se află în unitatea administrativ-teritorială unde urmează a se încheia căsătoria, aceştia pot face declaraţia de căsătorie la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia îşi au domiciliul sau reşedinţa, care o va transmite, în termen de 48 de ore, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria.
Pentru motive temeinice, dacă unul dintre viitorii soţi se află în imposibilitatea de a se deplasa la sediul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, declaraţia de căsătorie se poate face şi în afara sediului, în faţa ofiţerului de stare civilă.
Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, declaraţia de căsătorie se face la primăria localităţii în care aceştia se află temporar.
În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există nici un impediment legal la căsătorie şi vor menţiona numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei conform dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, precum şi regimul matrimonial ales.
Viitorii soţi pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională. Regimul matrimonial al comunităţii legale se înscrie în baza declaraţiei viitorilor soţi. Alegerea regimului separaţiei de bunuri sau a regimului comunităţii convenţionale se face prin convenţie matrimonială. Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri şi regimul matrimonial al comunităţii convenţionale se înscriu în baza convenţiei matrimoniale autentificate de către notarul public.
Dacă înţelegerea referitoare la numele de familie sau regimul matrimonial ales a intervenit după depunerea declaraţiei, dar înainte de a se încheia căsătoria, această înţelegere se consemnează într-o declaraţie scrisă care se anexează la declaraţia iniţială.
- Documentul cu care se face dovada identităţii, în original şi în copie, aflat în termen de valabilitate atât la data depunerii declaraţiei, cât şi la data oficierii :
-buletin de identitate
-carte de identitate
-carte de identitate provizorie
-paşaport de cetăţean român cu domiciliu în străinătate
- Certificatul de naştere, în original şi în copie;
4.Certificatul medical privind starea sănătăţii (certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători – certificat prenupţial);
- Documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.
Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se poate face cu unul dintre următoarele documente:
– certificatul de despărţenie sau de divorţ eliberat în perioada anilor 1951 – 1960; certificat de divorţ, eliberat din 2011;
– sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate între 8 octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă în actul de căsătorie în termen de două luni de la rămânerea definitivă a hotărârii;
– certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei.
Dosarul actului de căsătorie cuprinde, după caz, următoarele documente:
– pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, este necesară aprobarea primarului, prezentându-se documente justificative în susţinerea cererii;
– aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă a unităţii administrativ – teritoriale;
– încuviinţarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte/după împlinirea termenului de 11 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate;
– în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, este necesar să se prezinte autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea pentru încheierea căsătoriei;
– în cazul existenţei unor impedimente legate de vârsta matrimonială este necesar avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul minorul care solicită încheierea căsătoriei;
– a. pentru căsătoria cu un cetăţean străin, dovadă eliberată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea sa naţională, pentru încheierea căsătoriei;
– b. cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei, precum şi cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică acreditată în România fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie. Documentele prevăzute la pct. a şi b trebuie să fie însoţite, obligatoriu, de declaraţii notariale ale viitorilor soţi din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România.
Pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, în lipsă, reşedinţa;
– Proces-verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdo-muţi;
Declaraţia de căsătorie se publică în ziua în care a fost primită, prin afişare, în extras, în condiţiile legii, la sediul primăriei şi pe pagina de internet a acesteia şi, după caz, se transmite la primăria unde viitorul soţ/soţie are domiciliul sau reşedinţa.
- Alegerea numelui de familie
Viitorii soţi pot conveni să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un soţ poate să îşi păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.
- După expirarea termenului de 11 zile, căsătoria se poate încheia, numai cu aprobarea primarului pentru situaţii temeinic justificate, însă numai până la expirarea termenului de 30 de zile de la data afişării declaraţiei de căsătorie şi cu reînnoirea certificatelor medicale, referitoare la starea sănătăţii viitorilor soţi.
- Dacă de la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi căsătoria nu a fost încheiată, ori dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie (se va respecta termenul pentru valabilitatea certificatelor prenupţiale).
- Oficierea căsătoriei se face în limba română.
Persoanele care aparţin minorităţilor naţionale pot solicita, prin cerere scrisă, celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, cu condiţia ca ofiţerul de stare civilă sau cel care oficiază căsătoria să cunoască această limbă; pe verso-ul cererii solicitantului ofiţerul de stare civilă declară că este cunoscător al limbii în care se solicită oficierea căsătoriei.
- După luarea consimţământului viitorilor soţi, liber şi deplin exprimat, în faţa a 2 martori, ofiţerul de stare civilă îi declară căsătoriţi, le citeşte dispoziţiile Codului civil art. 258 alin. (1)-(3), art. 308 şi 309 privind drepturile şi obligaţiile soţilor şi întocmeşte, de îndată, actul de căsătorie.
- Nu pot fi martori la încheierea căsătoriei incapabilii, precum şi cei care din cauza unei deficienţe psihice sau fizice nu sunt apţi să ateste faptul că soţii şi-au exprimat consimţământul.
- Ofiţerul de stare civilă nu poate încheia căsătoria dacă constată că nu sunt îndeplinite cerinţele legii.
Refuzul privind încheierea căsătoriei se consemnează într-un proces-verbal motivat, întocmit, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 29 din HG nr. 64/2011, în două exemplare, dintre care unul se înmânează persoanelor care intenţionau să se căsătorească.