Comuna Gilău – Primăria Comunei Gilău
Comuna Gilău – Județul Cluj
Comuna Gilău – Primăria Comunei Gilău
Comuna Gilău – Primăria Comunei Gilău
Comuna Gilău – Primăria Comunei Gilău
Comuna Gilău
Primăria Comunei Gilău
Primăria Gilău
Satul este aşezat în partea de vest a judeţului Cluj, în bazinul superior al râului Someşul Mic, la 22 km de municipiul Cluj-Napoca, reşedinţa judeţului, legătura cu alte centre şi oraşe din judeţ fiind înlesnită de şoseaua europeană (E60) Cluj-Napoca – Oradea, situată în imediata apropiere a aşezării.
Aşezarea are următorii vecini: Gilău (Nord – Vest), Căpuşu Mare (Nord – Vest), Răcătău (Sud – Vest), Someşul Cald (Vest), Valea Ierii (Sud).
Etimologia denumirii localităţii provine de la numele râului care îl traversează, Someşul Rece. Prima atestare documentară datează din anul 1448, când mai mulţi locuitori apar în calitate de martori la un proces. Satul a avut şi alte nume: Hidegh Samos (1609), Hideg Szamos (1640), Szomesu Rece (1850) şi Someşul Rece (1892). Din anul 1921 localitatea Someşul Rece face parte din comuna Gilău.
Someşul Rece este aşezat într-o zonă de interferenţă geografică, la poalele Munţilor Apuseni, pe cursul inferior al Râului Someşul Rece, afluent al Someşului Mic. Râul primeşte ca afluenţi valea Ursului, Valea Dumitresei şi valea Răcătăului. Satul este aşezat între două dealuri, tăiate adânc de cursul râului Someşul Rece, în care se poate urmări geologia diferită a munţilor.
Gilău – este așezarea pe care cei mai mulți o leagă de memoria voievodului român Gelu din secolul al X-lea. În documente medievale, Gilăul este menționat în 1212, dar urme arhelogice apar cu peste 3000 de ani în urmă. Principala caracteristică a istoriei acestei așezări este continuitatea.
Obiecte de uz caznic, unelte arme și podoabe s-au descoperit în mai multe locuri din hotarul comunei și în stratul preroman din perimetrul castrului.
Comuna Gilau – Primaria Comunei Gilau
Cea mai importantă urmă de conviețuire este promotoriul înalt situat la confluența dintre Someșul Rece si Someșul Cald. Pe o suprafață de 10ha s-a descoperit o așezare dacică, întărită de un mal de pământ, un șanț mare de lungime 144m, înalt de 8m și lat de 8-15m. În interiorul fortăreței au dat de bordeie, fragmente de ceramică, unelte, un vârf de lance de bronz și o râșniță dacică. La Someșul Cald a fost descoperit un tezaur dacic, iar la Someșul rece mai multe monezi romane și grecești.
Castrul roman a fost identificat pe teren in 1943. Tabara a fost utiulizat pe intreaga perioada romana de la Traian la Aurelian.La reconstituire s-au stabilit dimensiunile initiale ale acestuia 210x138m. Castrul nu prezinta urme de degradare semn al continuarii activitatii si in perioada trecerii popoarelor migratoare care au fost asimilate.
Localnicii traiau in sat si pentru aparare se uneau in Cnezate. Unu dintre ele a fost cel al voievodului roman Gelu. Voievodatul lui se intandea de la portile mesesului pana la Mures, si avea resedinta langa raul Somes. Tinutul bogat in sare, aur si argint a fost repede ravnit de conducatorul ungurilor care a pornit spre tinutul lui Gelu. Gelu nu le-a putut opri inaintarea si, dupa o lupta pierduta lânga Meses, a fost ucis, langa raul Capus, in locul numit “Fantana lui Gelu”.
Comuna Gilau – Primaria Comunei Gilau
In noimebrie 2001, gilauanii, prin grija consilierilor locali si a primarului Dumitru Sfarle, au facut un gest de inalta cinstire prin ridicarea unei cruci, in locul unde i-au fost curmate zilele.
De-a lungul perioadei medievale (sec. XII) Gilaul este mentionat de zeci de ori, cu apelativele de Sat, cetate, targ, castel.
Satele Somesul Cald si Somesul Rece sunt mentionate incepand cu anul 1448. In epoca medievala, Gilaul a fost o cetate in jurul careia s-a dezvoltat satul.
Comuna Gilau – Primaria Comunei Gilau
Cetatea a avut rol de aparare si si rol de administrativ principal. Treptat, cetatea si-a pierdut rolul, devenind un castel medieval. Zidurie castelului memoreaza si acum epoca lui Mihai Viteazu, aici fiind tinuti inchisi o jumaate de an , sotia Stanca, fiul Nicolae Patrascu si fiica Florica.
La 1640 Gilăul era resedinta principelui Gheorghe Rakozi al II-lea.
Gilaul a simtit framantarile si in timpul Rascolaei lui Horea in 1784.
Comuna Gilau – Primaria Comunei Gilau
Umasul lui Horea, Avram Iancu – craiul Muntilor – animat de credinta puternica in dreptate, s-a situat in anii 1848-1849, in fruntea luptei pentru desfiintarea iobagiei si pentru asigurarea egalitatii in drepturi.In timpul acestei revolutii, motii au savarsit adevarate pagini de epopee in luptele de la Somesul Cald si Somesul Rece.
Intre 1850 si 1877 domeniul Gilaului a apartinut imparatesei Maria Tereza si familiilor Banffy, Esterhazy si Csaki.
Comuna Gilau – Primaria Comunei Gilau
Obiceiuri de Paște
Noaptea, după primul cântat al cocoșilor, toată suflarea satului se scoală pentru a pleca la slujba de Înviere. Înainte de a pleca de acasă, toți oamenii, vârstnici și tineri, se spală pe față cu un ou roșu și un bănuț de argint, în credința că vor fi sănătoși ca oul și curați ca argintul. Ziua Învierii Domnului, cunoscută și sub numele de Paști, începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte; la miezul nopții, când se spune că mormântul s-a deschis și a înviat Hristos.
Comuna Gilau – Primaria Comunei Gilau
Chiar dacă românii participă în numar destul de mic la Sfânta Liturghie din această noapte sfântă, ei vin la Slujba Învierii, pentru a lua lumină. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineața, la biserică, în locurile unde se sfințește pasca și prinoasele.
Datini și obiceiuri de Sfântul Ilie
Sfantul Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sant-Ilie) la data 20 iulie, considerata a fi mijlocul sezonului pastoral. Sant-Ilie, ca si San-George si Samedru, este o divinitate populara care a preluat numele si data celebrarii.
Datini și obiceiuri din șezătorile de iarnă
Dupa terminarea muncilor agricole, cand lumea satelor intra intr-o perioada de repaus relativ, dar mai ales dupa Lasatul Secului de Craciun 15 noiembrie, incepea sezonul sezatorilor. Sezatorile erau intalniri comunitare cu caracter lucrativ dar si distractiv.
Datini și obiceiuri la români
Pregatirile pentru ajunul Craciunului intra in linie dreapta. Mai sunt putine zile de post si romanii vor sa respecte obiceiuri pastrate in familiile lor, din tata-n fiu, pentru a intampina sarbatoarea Nasterii Domnului.
