Program de lucru al Biroului de Stare Civila:  Luni -Vineri: orele 9- 16

Persoana de contact: Cîmpan Marcela Gabriela – Inspector


 

 ACTE NECESARE PENTRU ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI

Competenţă teritorială : sediul primăriei locului de domiciliu/reşedinţă al unuia dintre viitorii soţi, sau la un sediu destinat acestui scop.

Cu aprobarea primarului se poate încheia căsătoria şi în afara sediului primăriei.

Prin excepţie căsătoria se poate încheia la o altă primărie decât cea în a cărei rază teritorială au domiciliu sau reşedinţa viitorii soţi, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria.

Căsătoria se încheie în termen de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria. 

  1. Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris,  la  sediul primăriei unde urmează a se încheia căsătoria

În cazul în care unul dintre viitorii soţi nu se află în unitatea administrativ-teritorială unde urmează a se încheia căsătoria, aceştia pot face declaraţia de căsătorie la  primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia îşi au domiciliul sau reşedinţa, care o va transmite, în termen de 48 de ore, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria.

Pentru motive temeinice, dacă unul dintre viitorii soţi se află în imposibilitatea de a se deplasa la sediul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, declaraţia de căsătorie se poate face şi în afara sediului, în faţa ofiţerului de stare civilă.

Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, declaraţia de  căsătorie se  face la primăria localităţii în care aceştia se află temporar.

 În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există nici un impediment legal la căsătorie şi vor menţiona numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei conform dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, precum şi regimul matrimonial ales.

Viitorii soţi pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională. Regimul matrimonial al comunităţii legale se înscrie în baza declaraţiei viitorilor soţi. Alegerea regimului separaţiei de bunuri sau a regimului comunităţii convenţionale se face prin convenţie matrimonială. Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri şi regimul matrimonial al comunităţii convenţionale se înscriu în baza convenţiei matrimoniale autentificate de către notarul public.

Dacă înţelegerea referitoare la numele de familie sau regimul matrimonial ales a intervenit după depunerea declaraţiei, dar înainte de a se încheia căsătoria, această înţelegere se consemnează într-o declaraţie scrisă care se anexează la declaraţia iniţială.

  1. Documentul cu care se face dovada identităţii, în original şi în copie, aflat în termen de valabilitate atât la data depunerii declaraţiei, cât şi la data oficierii :

-buletin de identitate

-carte de identitate

-carte de identitate provizorie

-paşaport de cetăţean român cu domiciliu în străinătate

  1. Certificatul de naştere, în original şi în copie;
  2. Certificatul medical privind starea sănătăţii (certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători – certificat prenupţial);
  1. Documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.

Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se poate face cu unul dintre următoarele documente:

– certificatul de despărţenie sau de divorţ eliberat în perioada anilor 1951 – 1960; certificat de divorţ, eliberat din 2011;

– sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate între 8 octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă în actul de căsătorie în termen de două luni de la rămânerea definitivă a hotărârii;

–  certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei.

 

 Dosarul actului de căsătorie cuprinde, după caz, următoarele documente:

 pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, este necesară aprobarea primarului, prezentându-se documente justificative în susţinerea cererii;

–  aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă a unităţii administrativ – teritoriale;

încuviinţarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte/după împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate;

în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, este necesar să se prezinte autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea pentru încheierea căsătoriei;

în cazul existenţei unor impedimente legate de vârsta matrimonială este necesar avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul minorul care solicită încheierea căsătoriei;

– a. pentru căsătoria cu un cetăţean străin, dovadă eliberată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea sa naţională, pentru încheierea căsătoriei;

– b. cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei, precum şi cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică acreditată în România fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie. Documentele prevăzute la pct. a şi b trebuie să fie însoţite, obligatoriu,  de declaraţii notariale ale viitorilor soţi din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România.

Pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, în lipsă, reşedinţa;

Proces-verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdo-muţi;

Declaraţia de căsătorie se publică în ziua în care a fost primită, prin afişare, în extras, în condiţiile legii, la sediul primăriei şi pe pagina de internet a acesteia şi, după caz, se transmite la primăria unde viitorul soţ/soţie are domiciliul sau reşedinţa.

 Alegerea numelui de familie

Viitorii soţi pot conveni să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un soţ poate să îşi păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.

  • După expirarea termenului de 10 zile, căsătoria se poate încheia, numai cu aprobarea primarului pentru situaţii temeinic justificate, însă numai până la expirarea termenului de 30 de zile de la data afişării declaraţiei de căsătorie şi cu reînnoirea certificatelor medicale, referitoare la starea sănătăţii viitorilor soţi.
  • Dacă de la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi căsătoria nu a fost încheiată, ori dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie (se va respecta termenul pentru valabilitatea certificatelor prenupţiale).
  • Oficierea căsătoriei se face în limba română.

Persoanele care aparţin minorităţilor naţionale pot solicita, prin cerere scrisă, celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, cu condiţia ca ofiţerul de stare civilă sau cel care oficiază căsătoria să cunoască această limbă; pe verso-ul cererii solicitantului ofiţerul de stare civilă declară că este cunoscător al limbii în care se solicită oficierea căsătoriei.

  • După luarea consimţământului viitorilor soţi, liber şi deplin exprimat, în faţa a 2 martori, ofiţerul de stare civilă îi declară căsătoriţi, le citeşte dispoziţiile Codului civil art. 258 alin. (1)-(3), art. 308 şi 309 privind drepturile şi obligaţiile soţilor şi întocmeşte, de îndată, actul de căsătorie.
  • Nu pot fi martori la încheierea căsătoriei incapabilii, precum şi cei care din cauza unei deficienţe psihice sau fizice nu sunt apţi să ateste faptul că soţii şi-au exprimat consimţământul.
  • Ofiţerul de stare civilă nu poate încheia căsătoria dacă constată că nu sunt îndeplinite cerinţele legii.

Refuzul privind încheierea căsătoriei se consemnează într-un proces-verbal motivat, întocmit, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 29 din HG nr. 64/2011, în două exemplare, dintre care unul se înmânează persoanelor care intenţionau să se căsătorească.

 Art. 43 (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, modificată şi art. 63 din Metodologia nr. 1/1997

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români întocmite în străinătate, la autorităţile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă

DOCUMENTE NECESARE

  1. Cererea de transcriere se depune la domiciliul solicitantului, direct, prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială. Pentru cetăţenii români cu domiciliu în străinătate aceasta se depune la ultimul domiciliu avut în ţară, iar dacă nu au avut vreodată domiciliu în România, la Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti;
  2. actul de identitate în original şi xerocopie (buletin de identitate, carte de identitate, carte de identitate provizorie) pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS), dovada privind statutul juridic faţă de statul român în cazul în care nu pot face dovada cetăţeniei române);
  3. pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care solicită transcrierea adeverinţă din care să rezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei a ultimului loc de domiciliu, necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea – Circulara  I.N.E.P. nr. 17/17.08.2004);
  4. certificatul ori extrasul original de căsătorie în original care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizat, după caz;

ATENŢIE:
a. Dacă statul emitent este semnatar al Convenţiei de la Haga: (Africa de Sud, Andorra,  Antigua şi Barbuda, Argentina, Armenia, Australia, Azerbaidjan, Bahamas, Barbados, Belize, Republica Belarus, Botswana, Brunei Darussalam, Republica Cipru, Columbia, Dominica, Ecuador, Confederaţia Elveţiană, Republica Estonia, Fidji, Republica Finlanda, Republica Elenă (Grecia), Germania, Grenada, Honduras, India, Insulele Cook, Insulele Marshall, Republica Irlanda, Israel, Republica Italiană, Japonia, Kazahstan, Lesotho, Republica Lituania, Republica Letonia, Liberia, Liechtenstein, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Macedonia, Malawi, Republica Malta, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Mauritius, Statele Unite Mexicane, Principatul Monaco, Namibia, Regatul Norvegiei, Niue, Noua Zeelandă, Olanda, Republica Panama, Republica Portugheză, România, Serbia şi Muntenegru, St. Kitts and Nevis, Salvador, St. Incent şi Grenadine, St. Lucia, Samoa, San Marino, Seychelles, Spania, Regatul Suediei, Republica Suriname, Swaziland, Tonga, Trinidad Tobago, Republica Turcia, S.U.A., Venezuela);
b. Dacă actul provine din ţările cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE ŞI CONVENŢII bilaterale care prevăd SCUTIREA de SUPRALEGALIZARE sau APOSTILARE (Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina,  Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia,  Slovenia, Republica Ungară, Ucraina) este scutit de apostilare sau supralegalizare;
c. Actele emise de ţările care NU au semnat Convenţia de la HAGA şi nici TRATAT bilateral cu ROMÂNIA vor trebui obligatoriu SUPRALEGALIZATE ( CIRCULARA I.N.E.P. nr. 281180/2006);

5. fotocopie (xerocopie) legalizată a certificatului sau extrasului de căsătorie, de un notar public (din ţară sau din străinătate) sau de oficiul consular român;

6.traducere în limba română a certificatului sau extrasului de căsătorie, autentificată de un notar public (din ţară sau din străinătate) sau de oficiul consular român;

7.PROCURA SPECIALĂ ÎN ORIGINAL (cu specificarea: PENTRU TRANSCRIEREA ACTULUI DE CĂSĂTORIE ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI ROMÂNESC) şi traducerea în limba română, autentificată de un notar public (din ţară sau din străinătate) sau de oficiul consular român;

8.Declaraţii notariale cu privire la numele soţilor după căsătorie (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţară sau străinătate) din partea ambilor soţi, dacă din cuprinsul certificatului de căsătorie original nu rezultă numele după căsătorie;

9.Documente justificative pentru completarea unor rubrici ( copii xerox a certificatelor de naştere);

10.taxa extrajudiciară de timbru în valoare de  1 RON.

NOTĂ:
1. Traducerea, fotocopia, procura, declaraţiile cu privire la numele soţilor după căsătorie, autentificate de  un notar public din străinătate vor fi date în conformitate cu pct. 4 lit.   a, b şi c.

2. Neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor eliberate de autorităţile străine, ofiţerului de stare civilă de la locul de domiciliu, pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni (art.43,alin. 3 din L.119/1996) constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă, sancţionate  cu amendă dela 100 până la 200 lei (2.000.000 lei ROL), dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracţiuni  (art.  61 alin. 1 lit.e şi alin. 2 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările ulterioare).

Art. 54-60 din H. G. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă; art. 32-39 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată

Actul de deces se înregistrează la s.p.c.l.e.p. sau primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea decesului:

  • 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei, în acest termen se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul, cât şi ziua în care se face declaraţia, pentru situaţia în care cauza decesului este naturală;
  • 48 de ore – din momentul decesului, când decesul se datorează unor cauze violente;

– din momentul găsirii unui cadavru.

Înregistrarea decesului se face în baza următoarelor documente:

a) certificatul medical constatator al decesului, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, semnătura şi parafa medicului care a făcut constatarea, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări, înscrisă cu majuscule;

b) certificatul de naştere şi de căsătorie al decedatului, după caz;

c) actul de identitate al decedatului;

d) livretul militar sau, după caz, adeverinţa de recrutare a celui decedat;

e) fotocopia actului de identitate al declarantului;

f) declaraţie privind datele de stare civilă ale decedatului şi motivul neprezentării certificatelor de stare civilă şi/sau actul de identitate, sau, după caz, a documentelor de evidenţă militară ale persoanei decedate;

g) dovada eliberată de poliţie sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces, când decesul se datorează unor cauze violente.

h) aprobarea parchetului şi declaraţia scrisă arătând motivele întârzierii, în cazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenul legal.

După întocmirea actului de deces, ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului o adeverinţă de înhumare/incinerare a cadavrului, într-un singur exemplar.

În cazul în care declarantul decesului nu mai deţine adeverinţa de înhumare sau de incinerare,(a fost pierdută sau distrusă) la solicitarea acestuia, ofiţerul de stare civilă eliberează un duplicat.

În cazul decesului unui cetăţean străin se prezintă  paşaportul, actul de identitate, permisul de şedere permanentă sau permisul de şedere temporară /după caz.

Documentul prezentat, sau în lipsa acestuia, declaraţia motivată a declarantului  se  înaintează de îndată, cu adresă, structurii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări împreună cu un extras de pe actul de deces.

În termen de 5 zile de la înregistrare, se trimite un extras de pe actul respectiv la D.E.P.A.B.D.

Întocmirea actului de deces privind cadavrul cu identitate necunoscută se face în baza:

-certificatului medical constatator al decesului;

-dovezii eliberate de poliţie sau parchet;

-procesului-verbal întocmit de medicul legist, care va cuprinde:

-vârsta şi sexul  decedatului

-data şi locul unde a fost găsit cadavrul

-data şi cauza decesului.

Art. 43 (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă,modificată, şi art. 63 din Metodologia nr. 1/1997.
Actele de stare civilă ale cetăţenilor români întocmite în străinătate, la autorităţile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă.

DOCUMENTE NECESARE

1. Cererea de transcriere se depune la domiciliul solicitantului ( NU A DECEDATULUI), direct, prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială. Pentru cetăţenii români cu domiciliu în străinătate aceasta se depune la ultimul domiciliu avut în ţară, iar dacă nu au avut vreodată domiciliu în România, la Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti;
2. actul de identitate în original şi xerocopie a solicitantului (buletin de identitate, carte de identitate, carte de identitate provizorie) pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS);
3. pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care solicită transcrierea adeverinţă din care să rezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei a ultimului loc de domiciliu, necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea – Circulara  I.N.E.P. nr. 17/17.08.2004);
4. certificatul ori extrasul original de deces în original care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizat, după caz;

ATENŢIE:

a. Dacă statul emitent este semnatar al Convenţiei de la Haga: (Africa de Sud, Andorra,  Antigua şi Barbuda, Argentina, Armenia, Australia, Azerbaidjan, Bahamas, Barbados, Belize, Republica Belarus, Botswana, Brunei Darussalam, Republica Cipru, Columbia, Dominica, Ecuador, Confederaţia Elveţiană, Republica Estonia, Fidji, Republica Finlanda, Republica Elenă (Grecia), Germania, Grenada, Honduras, India, Insulele Cook, Insulele Marshall, Republica Irlanda, Israel, Republica Italiană, Japonia, Kazahstan, Lesotho, Republica Lituania, Republica Letonia, Liberia, Liechtenstein, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Macedonia, Malawi, Republica Malta, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Mauritius, Statele Unite Mexicane, Principatul Monaco, Namibia, Regatul Norvegiei, Niue, Noua Zeelandă, Olanda, Republica Panama, Republica Portugheză, România, Serbia şi Muntenegru, St. Kitts and Nevis, Salvador, St. Incent şi Grenadine, St. Lucia, Samoa, San Marino, Seychelles, Spania, Regatul Suediei, Republica Suriname, Swaziland, Tonga, Trinidad Tobago, Republica Turcia, S.U.A., Venezuela);

b. Dacă actul provine din ţările cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE ŞI CONVENŢII bilaterale care prevăd SCUTIREA de SUPRALEGALIZARE sau APOSTILARE (Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina,  Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia,  Slovenia, Republica Ungară, Ucraina) este scutit de apostilare sau supralegalizare;

c. Actele emise de ţările care NU au semnat Convenţia de la HAGA şi nici TRATAT bilateral cu ROMÂNIA vor trebui obligatoriu SUPRALEGALIZATE ( CIRCULARA I.N.E.P. nr. 281180/2006);

5. fotocopie (xerocopie) legalizată a certificatului sau extrasului de deces,  de un notar public (din ţară sau din străinătate) sau de oficiul consular român;

6. traducere în limba română a certificatului sau extrasului de deces, autentificată de un notar public  (din ţară sau din străinătate) sau de oficiul consular roman;
7.PROCURĂ SPECIALĂ ÎN ORIGINAL( cu specificarea: PENTRU TRANSCRIEREA ACTULUI DE DECES ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI ROMÂNESC) şi traducerea în limba română, autentificată de un notar public (din ţară sau din străinătate) sau de oficiul consular român;
8.Documente justificative pentru completarea unor rubrici ( copii xerox – certificate de stare civilă ale decedatului);
9.copie xerox a actului de identitate a decedatului ( dacă există);
10.taxa extrajudiciară de timbru în valoare de  1 RON.

NOTĂ:
1. Traducerea, fotocopia, procura, autentificate de un notar public din străinătate vor fi date în conformitate cu pct. 4 lit.   a, b şi c.
2. Neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor eliberate de autorităţile străine, ofiţerului de stare civilă de la locul de domiciliu, pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni (art.43,alin. 3 din L.119/1996) constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă, sancţionate  cu amendă dela 100 până la 200 lei (2.000.000 lei ROL), dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracţiuni  (art.  61 alin. 1 lit.e şi alin. 2 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările ulterioare).

ÎNREGISTRAREA NAŞTERII

Art 14, art. 15 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată,  Art. 28, art. 29, art. 30 din H.G. nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă

Naşterea se înregistreză la s.p.c.l.e.p. sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.

 Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii:

-30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;

– 3   zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;

– 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul   termenului de 15 zile;

– 30 de zile pentru copilul, cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate.

În termenele prevăzute se cuprinde atât ziua naşterii, respectiv a găsirii, cât şi ziua în care se     face declaraţia.

Când declaraţia naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute, dar înăuntrul unui an de la data naşterii, înregistrarea actului se face cu aprobarea primarului, dată pe declaraţia scrisă. În cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întârzierii.

Înregistrarea naşterii se face în baza următoarelor documente:

certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;

actul de identitate al mamei şi/sau al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;

certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original şi în fotocopie, dacă sunt căsătoriţi.

  • Dacă părinţii sunt căsătoriţi dar poartă nume de familie diferit, se solicită declaraţia scrisă, semnată de ambii părinţi, cu privire la numele de familie pe care îl va dobândi copilul;
  • Dacă părinţii nu sunt căsătoriţi şi  tatăl copilului îl recunoaşte, se anexează declaraţia de recunoaştere a copilului  dată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, sau la notarul public, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei;

În cazul în care părinţii poartă nume de familie diferite, iar unul dintre aceştia este în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa cu privire la stabilirea numelui de familie al copilului, înregistrarea naşterii se face în baza declaraţiei celuilalt părinte.

– Tatăl minor, care recunoaşte un copil  va fi asistat de reprezentantul legal.

– Dacă ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare documentele mai sus prevăzute precum şi următoarele:

certificatul de naştere al mamei şi actul de identitate al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de mamă;

actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părinţii copilului.

 – Dacă unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini sunt necesare documentele mai sus prevăzute precum şi următoarele:

paşaportul părintelui cetăţean străin/părinţilor cetăţeni străini, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original şi în fotocopie, şi traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare;

certificatul de căsătorie al părinţilor copilului şi traducerea legalizată a acestuia, dacă părinţii sunt căsătoriţi;

Originalul certificatului şi traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate, după caz.

  • În cazul în care părinţii au domicilii diferite, părintele care declară naşterea va da declaraţie cu privire la domiciliul copilului.

Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, pe baza declaraţiei de naştere.

Este interzisă înregistrarea de către ofiţerul de stare civilă a prenumelor indecente, ridicole şi a altora asemenea, de natură a afecta ordinea publică şi bunele moravuri ori interesele copilului, după caz.

Art. 6 din O.G. nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 106 din H.G. nr. 64/2011  pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă

Competenţa teritorială – s.p.c.l.e.p. sau  primăria de la locul de domiciliu al solicitantului.

Pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate – s.p.c.l.e.p  sau primăria de la ultimul loc de domiciliu avut în ţară, dacă nu a avut vreodată domiciliu în ţară la Direcţia Stare Civilă – Sector 1, Bucureşti.

  1. Cererea de schimbare a numelui se depune în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială, autentificată sau prin împuternicire avocaţială;

Pentru minori cererea se face, după caz,  de părinţi sau tutore.

Minorii peste 14 ani semnează cererea împreună cu părinţii săi.

  1. Actul de identitate în original şi copie;

Actul pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţarăbuletin de identitate, carte de identitate, carte de identitate provizorie;

Pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătatepaşaport C.R.D.S. şi adeverinţă din care să rezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la ultimul domiciliu avut în ţară

  1. Copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
  2. Un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;
  3. Consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;
  4. Consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt părinte, care nu este prezent la semnarea cererii de către minor (acesta nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicţie ori este declarat judecătoreşte dispărut sau decăzut din drepturile părinteşti);
  5. Certificat de cazier judiciar al solicitantului;
  6. Certificat de cazier fiscal al solicitantului;
  7. Cetăţenii români cu domiciliu în străinătate vor depune o declaraţie autentificată din care să rezulte că nu au datorii faţă de statul român.
  8. Procura specială autentificată sau împuternicirea avocaţială, în original;
  9. Orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.
  • în termen de 5 zile de la data primirii cererii, ofiţerul de stare civilă înaintează dosarul structurii de stare civilă din cadrul s.p.c.l.e.p. arondat  pentru verificări;
  • în termen de 30 de zile, verificările consemnate într-un referat împreună cu documentaţia, se  înaintează de către  structura de stare civilă din cadrul s.p.c.l.e.p. către  J.E.P. Cluj.

Notă: Se vor anexa extrase de pe actele de stare civilă ale solicitantului cu toate menţiunile existente, inclusiv cele  cu privire la certificatele eliberate. Seria şi numărul certificatelor de stare civilă ale căror copii se anexează vor corespunde cu ultimele serii şi numere de certificate de pe extrase.

Dovada schimbării numelui /prenumelui pe cale administrativă se face atât cu dispoziţia, cât şi cu certificatul de naştere eliberat cu menţiuni.

DIVORŢ ADMINISTRATIV

Art. 375, din Legea 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare, art. 167 şi art. 168 din H.G. nr.  64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă

Competenţa teritorială : -primăria care are în păstratre actul de căsătorie

-primăria de la ultimul domiciliu comun al soţilor

Condiţii : –   soţii sunt de acord cu divorţul;

                  nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi .

Documente necesare :

  • Cererea de divorţ pe cale administrativă- se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat;
  • Certificatele de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original şi în copie; În cazul cetăţenilor străini, certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate prevăzute în convenţiile internaţionale şi tratatele încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.
  • Actele de identitate ale soţilor, în original şi în copie, în termen de valabilitate atât la depunerea cererii, cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
  1. pentru cetăţenii români cu domiciliul în România : cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate
  2. pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate : paşaportul
  3. pentru cetăţenii Uniunii Europene sau ai Spaţiului Economic European : documentul de identitate sau paşaportul
  4. pentru cetăţenii străini din statele terţe : paşaportul emis de statul ai cărui cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii, cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
  5. pentru apatrizi : paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporar sau permanent, după caz;
  6. pentru cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România : documentul de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară – protecţie umanitară condiţionată;
  7. pentru cetăţenii străini solicitanţi de azil în România: paşaportul emis de statul ai cărui cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

–  Declaraţie dată în faţa ofiţerului de stare civilă,  în situaţia în care ultima locuinţă comună declarată  nu este aceeaşi cu domiciliul sau reşedinţa ambilor soţi înscris/ă în actele de identitate;

– Proces-verbal încheiat în prezenţa unui traducător/interpret autorizat, în cazul persoanelor care nu cunosc limba română/ persoanelor surdomute.

Cererea de divorţ este însoţită de documentele mai sus prevăzute şi se constituie într-un dosar de divorţ. Numerotarea dosarelor de divorţ se face cronologic, în ordinea primirii, pe ani calendaristici.

Procedura divorţului pe cale administrativă şi eliberarea certificatului de divorţ

Ofiţerul de stare civilă înregistrează cererea şi acordă soţilor un termen de reflecţie de 30 de zile.

La expirarea acestui termen, soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, solicitând soţilor o declaraţie.

Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor.

Înainte de eliberarea certificatului de divorţ, ca urmare a constatării desfacerii căsătoriei prin acordul soţilor, ofiţerul de stare civilă delegat solicită structurii de stare civilă din cadrul direcţiei judeţene de evidenţă a persoanelor, alocarea, din Registrul unic al certificatelor de divorţ, a numărului certificatului de divorţ, care urmează a fi înscris pe acesta.

În urma alocării numărului se eliberează certificatul de divorţ în maxim 5 zile lucrătoare.

Certificatul de divorţ se întocmeşte în 3 exemplare originale, din care două se înmânează părţilor pe bază de semnătură pe cererea de divorţ şi în registrul de evidenţă a certificatelor de divorţ, iar un exemplar rămâne la dosarul de divorţ.

În caz de pierdere, distrugere sau furt al certificatului de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat eliberează un duplicat, conform cu originalul aflat în arhiva proprie, în baza cererii formulate de către unul dintre foştii soţi, personal sau prin împuternicit cu procură specială.

La eliberarea duplicatelor certificatelor de divorţ se menţionează în partea superioară dreaptă menţiunea „DUPLICAT”.

Pe certificatul de divorţ nu se înscriu menţiuni cu privire la motivele divorţului sau culpa soţilor.

Data eliberării certificatului de divorţ constituie data la care este desfăcută căsătoria.

 La data desfacerii căsătoriei, ofiţerul de stare civilă delegat anulează cartea de identitate a fostului soţ care îşi schimbă numele de familie prin divorţ.

Certificatul de căsătorie reţinut la dosarul de divorţ se transmite spre, anulare, primăriei emitente la data eliberării certificatului de divorţ.

Certificatele de divorţ greşit completate se retrag în vederea rectificării.

După rectificare, se eliberează certificatul de divorţ corect întocmit, iar cel greşit completat se anulează.

Certificatele de divorţ retrase şi anulate se clasează la dosarul de divorţ.

Art. 43 (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, modificată, şi art. 63 din Metodologia nr. 1/1997
Actele de stare civilă ale cetăţenilor români întocmite în străinătate, la autorităţile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă

DOCUMENTE NECESARE

1.Cererea de transcriere se depune la domiciliul solicitantului, direct, prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială. Pentru cetăţenii români cu domiciliu în străinătate aceasta se depune la ultimul domiciliu avut în ţară, iar dacă nu au avut vreodată domiciliu în România, la Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti. Minorii peste 14 vor solicita transcrierea în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială. Legitimarea acestora se va face, obligatoriu, cu act de identitate/paşaport şi cu adeverinţa eliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei din care să rezulte ultimul domiciliu avut de părinţii acestora în ţară;
2.Actul de identitate în original şi xerocopie (buletin de identitate, carte de identitate, carte de identitate provizorie) pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS), dovada privind statutul juridic faţă de statul român în cazul în care nu pot face dovada cetăţeniei române);
3.pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care solicită transcrierea – adeverinţă din care să rezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei a ultimului loc de domiciliu, necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea – Circulara  I.N.E.P. nr. 17/17.08.2004);
4.certificatul ori extrasul original de naştere în original care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizat, după caz;

ATENŢIE:

a.Dacă statul emitent este semnatar al Convenţiei de la Haga: (Africa de Sud, Andorra,  Antigua şi Barbuda, Argentina, Armenia, Australia, Azerbaidjan, Bahamas, Barbados, Belize, Republica Belarus, Botswana, Brunei Darussalam, Republica Cipru, Columbia, Dominica,Ecuador, Confederaţia Elveţiană, Republica Estonia, Fidji, Republica Finlanda, Republica Elenă (Grecia), Germania, Grenada, Honduras, India, Insulele Cook, Insulele Marshall, Republica Irlanda, Israel, Republica Italiană, Japonia, Kazahstan, Lesotho, Republica Lituania,Republica Letonia, Liberia, Liechtenstein, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Macedonia, Malawi, Republica Malta, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Mauritius, Statele Unite Mexicane, Principatul Monaco, Namibia, Regatul Norvegiei, Niue, Noua Zeelandă, Olanda, Republica Panama, Republica Portugheză, România, Serbia şi Muntenegru, St. Kitts and Nevis, Salvador, St. Incent şi Grenadine, St. Lucia, Samoa, San Marino, Seychelles, Spania, Regatul Suediei, Republica Suriname, Swaziland, Tonga, Trinidad Tobago, Republica Turcia, S.U.A., Venezuela);
b.Dacă actul provine din ţările cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE ŞI CONVENŢII bilaterale care prevăd SCUTIREA de SUPRALEGALIZARE sau APOSTILARE (Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina,  Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia,  Slovenia, Republica Ungară, Ucraina) este scutit de apostilare sau supralegalizare;
c. Actele emise de ţările care NU au semnat Convenţia de la HAGA şi nici TRATAT bilateral cu ROMÂNIA vor trebui obligatoriu SUPRALEGALIZATE ( Circulara INEP nr. 281180/2006);

5.fotocopie (xerocopie) legalizată a certificatului sau extrasului de naştere, de un notar public (din ţară sau din străinătate) sau de oficiul consular român;
6.traducere în limba română a certificatului sau extrasului de naştere, autentificată de un notar public (din ţară sau din străinătate) sau de oficiul consular român;
7.PROCURĂ SPECIALĂ ÎN ORIGINAL( cu specificarea: PENTRU TRANSCRIEREA ACTULUI DE NAŞTERE ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI ROMÂNESC) şi traducerea în limba română, autentificată de un notar public (din ţară sau din străinătate) sau de oficiul consular român;
8.Declaraţie de comun acord (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public) din partea ambilor părinţi, din care să rezulte că după transcrierea certificatului de naştere al copilului, acesta va fi trecut la domiciliul tatălui, sau al mamei. Părintele care solicită transcrierea direct ( nu prin împuternicit) la Primăria de domiciliu, poate da declaraţia în faţa ofiţerului de stare civilă.( CIRCULARA I.N.E.P. NR. 94/15.03.2007)
9.Documente justificative pentru completarea unor rubrici (copii xerox ale certificatelor de stare civilă ale părinţilor);
10.taxa extrajudiciară de timbru în valoare de  1 RON.

NOTĂ:
1.Traducerea, fotocopia, procura, declaraţia de domiciliu, autentificate de un notar public din străinătate vor fi date în conformitate cu pct. 4 lit.   a, b şi c.

2.Neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor eliberate de autorităţile străine, ofiţerului de stare civilă de la locul de domiciliu, pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni (art.43,alin. 3 din L.119/1996) constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă, sancţionate  cu amendă dela 100 până la 200 lei (2.000.000 lei ROL), dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracţiuni  (art.  61 alin. 1 lit.e şi alin. 2 din Legea nr.119/1996, cu modificările ulterioare).

Documente atasate